Ana Grozea, Author at Cabinet avocatura Slatina

O perspectivă calitativă asupra cercetării în guvernanța corporativă

Amsterdam, 2024

Privind înapoi la aceste două zile minunate petrecute la workshopul ‘Turning the Qualitative Gaze on Corporate Governance Research’, găzduit de Vrije Universiteit Amsterdam (VU Amsterdam), pot spune că a fost o experiență de învățare cu adevărat valoroasă.

Sub îndrumarea profesoarelor Ann L. Cunliffe și Karen Locke, am avut oportunitatea de a explora complexitatea guvernanței corporative și a dinamicii consiliilor de administrație, dobândind perspective extrem de utile asupra metodologiei de cercetare calitativă.

Sunt entuziasmat să pun în practică ceea ce am învățat și să proiectez un studiu calitativ care să aducă împreună consiliile de administrație și sindicatele pentru a construi organizații puternice.

🙏 Multe mulțumiri pentru organizarea acestui eveniment extraordinar și pentru conversațiile inspiraționale adresate prof. dr. Svetlana Khapova, Lara Tcholakian, PhD, și Marilieke Engbers.

The romantic isomorphism between business and law

Business | Law

Contactează-ne

Congresul ILERA

Durham, 2025

Pe urmele lui Harry Potter, cercetătorii și-au prezentat rezultatele chiar lângă „Camera Secretelor” la Durham University, unde s-a desfășurat Congresul #ILERA 2025. Catedrala din orașul englez a fost folosită ca loc de filmare pentru scene de la Hogwarts în primele filme Harry Potter, iar acum a găzduit peste o sută de cercetători reuniți sub tema generală „Navigând vremuri provocatoare”.

În cadrul congresului am prezentat lucrarea „Revitalizarea sindicatelor și ESG: rolul încrederii dintre sindicate și consiliile de administrație ale corporațiilor multinaționale”. Studiul calitativ arată că, după 50 de ani de declin sindical, revitalizarea sindicală este posibilă atunci când se bazează pe încredere interpersonală și procedurală între corporații multinaționale (reprezentate de consiliile de administrație) și oameni (reprezentați de sindicate), pentru ca împreună să promoveze Obiectivele de Dezvoltare Durabilă și să asigure un viitor sustenabil la nivelului comunităților unde își desfășoară activitatea.

Tradițional, sindicatele au contribuit substanțial la dimensiunea Socială (S) a ESG. Totuși, în fața provocărilor neoliberale, a unui capitalism matur de peste două secole și a presiunilor crescânde asupra mediului generate de poluare și schimbările climatice, această contribuție se dovedește insuficientă. Este necesară o extindere pe dimensiunea de Guvernanță (G) – prin reprezentarea sindicală în consiliile de administrație – și mai ales pe dimensiunea de Mediu (E), unde sindicatele pot deveni actori-cheie ai tranziției verzi.

Simbolic, conferința a fost urmată de o cină în sala mare a Castelului Durham, ridicat de William Cuceritorul în urmă cu peste o mie de ani – un cadru care a reamintit participanților cât de mult trecutul și viitorul pot coexista în căutarea unor noi forme de organizare socială.

#ILERA,2025

The romantic isomorphism between business and law

Business | Law

Contactează-ne

Critical and Alternative Thinking on Governance – Ediția a 12-a

Vrije Universiteit Amsterdam | 19–20 iunie 2025

Cred că viața este, în esența ei, o colecție de amintiri împărtășite de-a lungul parcursului profesional cu familia și prietenii . Unele amintiri sunt mai puternice decât altele, iar participarea la cea de-a 12-a ediție a Critical and Alternative Thinking on Governance Workshop, găzduită de Management & Organisation, Vrije Universiteit Amsterdam, în perioada 19–20 iunie, reprezintă, fără îndoială, una dintre acele experiențe semnificative.

Tema din acest an — „Philosophies of Corporate Governance and of Life: A Contested Terrain of Meanings” — a creat un spațiu generos de reflecție asupra sensului, practicii și viitorului guvernanței într-o lume aflată într-o continuă transformare.

Am avut plăcerea să prezint lucrarea: „Corporate Innovation and Alternative Economic Systems: Cleaning the Pond of Corporate Governance.” În această cercetare, propun o reconfigurare a guvernanței, astfel încât aceasta să răspundă mai bine nevoilor paradigmelor economice emergente și sustenabile. Lucrarea este construită pe convingerea că nu putem reforma cu adevărat guvernanța fără a aborda sistemul economic pe care îl susține. În centrul ei se află metafora:
„When the water is toxic, you don’t treat the fish; you clean the water” — o invitație filosofică de a discuta cauzele profunde, nu doar simptomele.

Această lucrare s-a alăturat discuțiilor despre modul în care structurile corporative multinaționale prioritizează productivitatea economică, adesea în detrimentul echității sociale, al bunăstării angajaților și al sustenabilității mediului. Consiliile de administrație se află frecvent între presiunile acționarilor și așteptările societății, ceea ce evidențiază limitele unui model bazat exclusiv pe maximizarea profitului.

Pentru a demonstra că există alternative viabile, lucrarea a inclus trei studii de caz:

MONDRAGON Corporation, o cooperativă întemeiată pe democrație economică;
Ecosia, o companie cu scop (benefit corporation) care reinvestește profiturile în proiecte de reîmpădurire și protecție a mediului;
Patagonia, care a adoptat un model de proprietate bazat pe stewardship pentru a-și păstra misiunea socială și ecologică în timp.

Transformarea propusă nu este una cosmetică, ci ontologică. Aceste organizații nu doar fac afaceri diferit — ele redefinesc ce înseamnă, de fapt, „a face business”.

Am avut plăcerea să iau parte la dezbaterea pe marginea lucrării profesorului Steven ten Have, privind modelele de guvernanță corporativă orientate spre scop. Contribuția sa îmbină o metodologie solidă cu un impact profund.

Iar pentru că amintirile profesionale devin și mai speciale atunci când sunt împletite cu cele personale, vizita la Rijksmuseum, unde am avut șansa să admir lucrările lui Rembrandt, a fost un moment de inspirație care a completat întreaga experiență.

Mulțumiri deosebite Prof. dr. Svetlana Khapova, Prof. Wafa Khlif, Prof. Lotfi Karoui, PhD, MBA, BBA, dr. Agota Szabo, Andra Iacob și echipei organizatoare de la Management & Organisation, Vrije Universiteit Amsterdam, TBS Education – Barcelona și ISC Groupe Paris pentru crearea unui spațiu atât de valoros pentru reflecție critică și gândire alternativă.

The romantic isomorphism between business and law

Business | Law

Contactează-ne

Conferința EGOS

Conferința EGOS | Atena 3-5 Iulie 2025

„Știu că nu știu nimic.” — Socrate

Cu cât învăț mai mult, cu atât îmi dau seama cât de puțin știu, de fapt. Fiecare experiență îmi arată cât de multe sunt încă de descoperit și îmi reamintește importanța de a rămâne curios și curajos.

Am avut oportunitatea de a participa la cea de-a 41-a ediție a Colocviului EGOS (European Group for Organizational Studies), desfășurat la Atena în perioada 3–5 iulie 2025, organizat de Alba Graduate Business School și The American College of Greece. Tema de anul acesta — „Creativity that goes a long way” — s-a potrivit perfect pentru discuțiile privind viitorul muncii și guvernanța corporativă.

În cadrul conferinței principale, am susținut o prezentare la Sub-tema 77: Corporate Governance for “Humanity”: Seeking Humble and Contextualised Leadership, cu lucrarea intitulată: „Reshaping the world: Building trust between labour and capital in a corporate governance context.” Mulțumiri speciale lui Léo Denis pentru observațiile valoroase și pentru întrebările provocatoare adresate în cadrul discuției.

Mulțumiri deosebite organizatorilor sub-temei, Prof. dr. Svetlana Khapova, Wafa Khlif și Joris Berns, pentru feedbackul oferit și pentru crearea unui spațiu de dialog inspirațional și interactiv.

A fost o experiență extrem de valoroasă, care mi-a oferit motivația de a continua explorarea relațiilor de muncă, a proceselor de construire a încrederii și a guvernanței sustenabile.

The romantic isomorphism between business and law

Business | Law

Contactează-ne

Inovație corporativă și sisteme economice alternative: „Curățarea iazului” guvernanței corporative

Autor: Ovidiu Goran
Vrije University, Amsterdam School of Business and Economics
Business Research Institute (ABRI)
Amsterdam, 1081

REZUMAT

De-a lungul ultimului secol, corporațiile au modelat lumea. Consiliile de administrație servesc drept intermediari între acționari și management, echilibrând rolurile de control și mediere între investitori și managementul interesat de sine. Paradigma corporatistă actuală prioritizează productivitatea economică și neglijează necesitatea unei abordări holistice care să integreze bunăstarea lucrătorilor, echitatea socială și sustenabilitatea mediului. În consecință, corporațiile se confruntă cu așteptări diverse din partea părților interesate și cu presiuni pe probleme sociale.

Proverbul „Când peștele din iaz moare, nu tratezi peștele; cureți iazul” reprezintă o filosofie de viață puternică care contestă însăși esența guvernanței corporative. Acesta sugerează că cercetătorii și societatea ar trebui să se concentreze pe cauza de bază și nu pe simptome. Argumentul central al acestei lucrări este că practicile actuale de guvernanță corporativă sunt doar simptome ale unui sistem economic grav bolnav, care a distrus Pământul și este foarte aproape de a pune în pericol întreaga umanitate. Schimbarea sistemului economic poate aduce inovație în guvernanța corporativă pentru a aborda crizele globale actuale. În consecință, acest eseu discută sisteme economice și de guvernanță alternative, precum cooperativele (e.g. Mondragon), proprietatea stăpân (e.g. Patagonia) și modelul acțiunii de aur (e.g, Ecosia).

The romantic isomorphism between business and law

Business | Law

Contactează-ne

Revitalizarea sindicatelor și obiectivele de dezvoltare durabilă: rolul încrederii între sindicate și consiliile de administrație ale corporațiilor multinaționale

Autor: Ovidiu Goran
Vrije University, Amsterdam School of Business and Economics
Business Research Institute (ABRI)
Amsterdam, 1081

REZUMAT

De-a lungul ultimului secol, corporațiile multinaționale (CMN) au modelat lumea. Paradigma corporatistă actuală pune accentul pe profit, în detrimentul bunăstării lucrătorilor, echității sociale și sustenabilității de mediu. Deși cercetătorii au început să exploreze rolul sindicatelor în schimbările climatice, există puține cercetări privind potențialul formelor inovatoare de dialog social în cadrul CMN-urilor pentru a contribui la tranzițiile spre sustenabilitate. Acest articol examinează contribuția potențială a parteneriatelor pluripartite între consiliile de administrație și sindicate în CMN-uri pentru atingerea obiectivelor tranziției verzi și a țintelor de sustenabilitate. Consiliile de administrație acționează ca intermediari între acționari și management, echilibrând rolurile de control și mediere. Prin depășirea paradoxului controlului, consiliile și sindicatele ar putea crea structuri corporative inovatoare care contestă status quo-ul și sprijină o tranziție verde echitabilă.

Poziționat ca un manifest pentru capitalism responsabil și democrație participativă a părților interesate, acest articol susține că strategiile sindicatelor trebuie să depășească drepturile lucrătorilor și să își asume un rol mai larg în reprezentarea și protejarea umanității.

Lucrarea investighează empiric în ce condiții consiliile de administrație și sindicatele pot coopera pentru a integra obiectivele verzi și de sustenabilitate, în cazul unei corporații multinaționale din sectorul manufacturier, cu filiale în trei țări cu instituții ale muncii diferite (e.g. Germania, Italia și România). Pe baza datelor calitative colectate de la părțile interesate-cheie, studiul analizează: (i) rolul potențial și actual al sindicatelor în abordarea obiectivelor specifice legate de mediu și sustenabilitate prin colaborare cu consiliile de administrație și (ii) efectele nivelului de încredere între sindicate și consilii asupra revitalizării sindicatelor.

The romantic isomorphism between business and law

Business | Law

Contactează-ne

Puncte de cotitură în relațiile industriale din România: Quo vadis post-2022?

Aurora Trif
Dublin City University – Business School

Ovidiu Goran
Vrije University, Amsterdam School of Business and Economics

REZUMAT

Relațiile industriale (RI) se referă la gestionarea interacțiunilor dintre lucrători și reprezentanții acestora (în continuare denumite sindicate, reprezentanți ai salariaților etc.) pe de o parte, și angajatori și reprezentanții acestora (de exemplu, patronate sau manageri) pe de altă parte, inclusiv reglementările comune care stabilesc termenii și condițiile de muncă (Trif și Paolucci, 2019). În general, există două condiții prealabile interdependente pentru existența reglementărilor comune între aceste două părți. Prima este ca dispozițiile legale să nu interzică libertatea de asociere, dreptul la negociere colectivă și dreptul de a declanșa acțiuni sindicale. A doua condiție este existența reprezentanților lucrătorilor și angajatorilor (actori RI) care pot, fie voluntar, fie prin obligații impuse de reglementările legale, să stabilească împreună standardele muncii. Spre deosebire de țările anglo-saxone, unde actorii RI preferă interacțiunile voluntare, în România există o tradiție puternică de a se baza pe reglementări legale pentru gestionarea relațiilor dintre actorii RI (Trif, 2004). În consecință, punctele de cotitură în relațiile industriale românești au fost asociate cu schimbări radicale în drepturile lucrătorilor și angajatorilor de a se asocia, de a negocia colectiv și de a declanșa acțiuni sindicale. Mai mult, doar schimbările care au avut o durată de cel puțin 10 ani sunt considerate puncte de cotitură în RI în acest capitol.

Pe baza acestor criterii, în România au existat trei puncte de cotitură în relațiile industriale, legate de schimbări politice și economice mai largi în Europa. Introducerea regimului comunist în România după cel de-al Doilea Război Mondial a marcat primul punct de cotitură major, iar prăbușirea regimului comunist a condus la al doilea. După 1989, România a dezvoltat un tip distinct de societate neoliberală, cu instituții statale slabe, o mare centralizare și o acoperire ridicată a negocierilor colective, precum și o putere relativ mare de mobilizare a sindicatelor până la criza din 2008 (Bohle și Greskovits, 2012). În schimbul acceptării de către sindicate a reformelor economice menite să transforme economia planificată central în economie de piață în anii 1990, guvernele române au acceptat cerințele sindicatelor pentru un mediu instituțional favorabil (de exemplu, extinderea erga omnes a acordurilor colective sectoriale și intersectoriale). Deși România a avut, de jure, unul dintre cele mai favorabile cadre legale de RI pentru sindicate din regiune până în 2008, de facto aplicarea reglementărilor muncii era adesea dificilă (Trif, 2016). Mai mult, condițiile pentru acordarea asistenței financiare internaționale impuse de Troica (i.e. Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional și Banca Centrală Europeană) au contribuit la subminarea drepturilor sindicale fundamentale în timpul crizei financiare internaționale din 2008, ceea ce a dus la al treilea punct de cotitură. În contrast, instrumentele UE adoptate după 2017 pentru a sprijini drepturile sociale au declanșat schimbări legale importante în 2022, care au consolidat de jure drepturile sindicale fundamentale în România (Goran et al., 2023), însă este prea devreme pentru a evalua dacă aceste schimbări vor conduce de facto la un alt punct de cotitură.

The romantic isomorphism between business and law

Business | Law

Contactează-ne

Declinul sindicatelor: O analiză sistematică

Autor: Ovidiu Goran
Vrije University, Amsterdam School of Business and Economics
Business Research Institute (ABRI)
Amsterdam, 1081

REZUMAT

Una dintre provocările esențiale în atingerea obiectivului de „justiție socială pentru toți, oriunde în lume” este asigurarea supraviețuirii sindicatelor. Deși cercetătorii au început să analizeze modul în care densitatea sindicală, apartenența la sindicate și acoperirea negocierilor colective au scăzut în ultimul secol, s-a acordat puțină atenție relației cauză-efect care a dus la declinul sindicatelor, precum și posibilelor alternative evolutive ale acestora în contextul viitoarelor turbulențe ale inegalității în muncă. Studiul se bazează pe lucrări de cercetare în domeniul relațiilor de muncă, economiei, sociologiei, științelor politice, dreptului, afacerilor și managementului, precum și pe seturi de date longitudinale furnizate de Organizația Internațională a Muncii, Eurostat, Biroul de Statistică al Muncii din SUA și OCDE.

În urma unei analize sistematice a literaturii privind declinul sindicatelor, am identificat și codificat principalele cauze și efecte, evidențiind tipare și tensiuni pentru a anticipa posibile scenarii evolutive. Cinci cauze endogene și exogene ale declinului sindicatelor au reieșit, fiind codificate ca fiind de natură tehnologică, legislativ-instituțională, organizațională, sociologică și legată de angajatori. În consecință, efectele se resimt în societate, în economie și în resursele de putere ale sindicatelor. Rezultatele sunt apoi integrate pentru a formula o definiție și a construi un model conceptual care să ilustreze declinul sindicatelor.

Susținem concluzia conform căreia statul, sindicatele și angajatorii trebuie să formeze un parteneriat colaborativ pentru a obține un randament social semnificativ al investițiilor (SROI). Aceasta implică o colaborare strategică și sinergică pentru a maximiza impactul pozitiv asupra societății, dincolo de câștigurile financiare. Este vorba despre un angajament comun față de responsabilitatea socială, bunăstarea angajaților și obiectivele societale mai largi, subliniind un efort colectiv către un rezultat mai sustenabil și benefic din punct de vedere social.

The romantic isomorphism between business and law

Business | Law

Contactează-ne

Asociația Internațională pentru Muncă și Relații de Muncă (ILERA) și Asociația pentru Relații de Muncă și Muncă (LERA) – Congresul Mondial

New York, Manhattan | 26–30 iunie 2024

Dl. Goran a avut deosebita plăcere de a prezenta la Congresul Mondial al Relațiilor de muncă LERA/ILERA/FMCS, ce are loc în perioada 26-30 Iunie la New York, lucrarea intitulată „Puncte de cotitură în relațiile de muncă din România – Quo Vadis 2022?”, evidențiind principalele momente în evoluția relațiilor de muncă din România.

Aș dori să îi adresez mulțumiri călduroase Prof. Dr. Aurora Trif pentru sprijinul și îndrumarea constantă.

Mulțumiri sincere Dr. Martin Behrens și Prof. Dr. Andreas Pekarek pentru implicarea mea în acest proiect, colaborare ce s-a dovedit a fi o experiență de învățare incredibilă.

Ultima mea contribuție la congres a constat în prezentarea unei lucrări intitulată „Declinul Sindicatelor – O Analiză Sistematică”.

Lucrarea reprezintă o analiză sistematică a literaturii privind declinul sindicatelor la nivelul OECD, evaluând potențiala dispariție a sindicatelor și contribuind la literatura de specialitate cu o taxonomie a cauzelor și efectelor declinului, o definiție și un cadru conceptual al declinului, dar și introducerea SROI ca o strategie nouă de revitalizare a sindicatelor.

Aș dori să îmi exprim cea mai profundă recunoștință față de Prof. Dr. Svetlana Khapova pentru îndrumarea sa minunată pe parcursul procesului de analiză sistematică și pentru că a făcut posibilă această călătorie uimitoare.

Acest congres va rămâne o experiență de neuitat și o oportunitate extraordinară de învățare.

Vrije Universiteit Amsterdam

The romantic isomorphism between business and law

Business | Law

Contactează-ne

Dublin City University Business School

Dublin, 24-28 februarie 2025

Am avut plăcerea să particip săptămâna trecută la Săptămâna de Cercetare organizată de DCU Business School.

În calitate de membru al OBAIR – Institutul pentru Afaceri și Societate al DCU, am participat Marți la simpozionul cu tema „Regândim viitorul muncii”. O oportunitate excelentă de a explora provocările și oportunitățile pieței muncii în contextul schimbărilor climatice, tehnologice și economice.

Miercuri, am descoperit TrustLAB, o inițiativă a Dublin City University – Business School, dedicată explorării încrederii în diverse contexte profesionale și sociale.

Modelul ABI al încrederii interpersonale (Mayer et al., 1995) evidențiază trei componente esențiale:

Abilități – expertiză, cunoștințe și competențe
Benevolență – grijă autentică și preocupare pentru ceilalți
Integritate – principii morale și etice puternice

Ziua de Joi a fost dedicată Colocviului Doctoral, unde am asistat la prezentări remarcabile. Am avut, de asemenea, onoarea de a prezenta una dintre lucrările mele viitoare:

Revitalizarea sindicatelor și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (SDG): rolul încrederii dintre sindicate și consiliile de administrație ale companiilor multinaționale.

Săptămâna s-a încheiat cu o discuție deschisă despre Tratatul de la Paris. Acordul de la Paris este un tratat internațional cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic privind schimbările climatice. A fost adoptat de 196 de părți la Conferința ONU privind schimbările climatice (COP21) de la Paris, Franța, pe 12 decembrie 2015. A intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016. O temă fundamentală căreia i s-a acordat foarte multă atenție a fost impactul ‘Tranziției Verzi’ asupra pieței muncii – un subiect extrem de important ce necesită cercetare continuă.

O experiență extrem de valoroasă, care mi-a oferit noi perspective și inspirație pentru proiectele viitoare.

The romantic isomorphism between business and law

Business | Law

Contactează-ne

The romantic isomorphism between business and law

Business | Law

Contactează-ne

Capitol de carte: Paradoxul rolului Uniunii Europene și al statului privind drepturile fundamentale ale sindicatelor din România: oscilare între sprijin și subminare

Împărtășesc cu entuziasm și emoție lansarea cărții „Ce urmează după neoliberalism? Pentru un imaginar politic alternativ”, la care am contribuit prin scrierea capitolului „Paradoxul rolului Uniunii Europene și al statului privind drepturile fundamentale ale sindicatelor din România: oscilare între sprijin și subminare”.

Alături de Prof. Dr. Aurora Trif de la Universitatea City, Dublin, și Dr. Dragoș Adăscăliței de la Eurofund, am analizat detaliat schimbările privind drepturile fundamentale ale organizațiilor sindicale din România după 1989.

Capitolul nostru explorează rolurile fluctuante ale statului și Uniunii Europene, de la sprijinirea drepturilor sindicatelor înainte de criza din 2008 până la subminarea acestora în 2011. Odată cu introducerea Pilonului European al Drepturilor Sociale din 2017, UE și-a reorientat poziția, susținând restaurarea drepturilor sindicatelor conform convențiilor Organizației Internaționale a Muncii.

Contribuția semnificativă a UE la abrogarea Legii Dialogului Social nr. 62/2011 și la adoptarea Legii nr. 367/2022, care a revitalizat parțial drepturile sindicatelor, este evidențiată în analiza noastră. Sunt, de asemenea, examinate noile prevederi legale privind dreptul la liberă asociere, negociere colectivă și grevă.

Mulțumesc editorilor Prof. Dr. Sorin Gog de la Universitatea Babeș Bolyai, Cluj, și Dr. Victoria Stoiciu de la Fundația Friedrich-Ebert-Stiftung pentru colaborarea inspirată și sprijinul acordat în realizarea acestui proiect captivant.

Mulțumesc din suflet coautorilor mei și Prof. Dr. Svetlana Khapova de la Universitatea Vrije din Amsterdam, fără de care această realizare nu ar fi fost posibilă.

Aș dori să exprim recunoștința mea față de Dl. Doru Șchiopu, Președintele Sindicatului Liber al Navaliștilor, pentru angajamentul său deosebit în revitalizarea sindicatelor din România.